M-am gândit mult înainte să scriu postul ăsta.

Acum câteva zile eram în buticul de la parterul blocului și cumpăram ceva. În butic era un client un pic cam beat care vorbea tare la telefon. Vorbea cu unu’ Dan:

– Păi noi suntem militari sau ce suntem, mă Dane? Civilii să stea cu civilii și militarii cu militarii, nu ne amestecăm așa!
– […]
– Mă Dane, noi suntem MI-LI-TARI! DA? Că și dacă mă întâlnesc cu Băsescu eu îi spun Mă Băsescule, tu ești un amărât de președinte. Azi ești, mâine nu mai ești, da’ eu sunt MI-LI-TAR! M-ai înțeles?
– […]
– […]
– Ia mai lasă-mă cu pensia! Civilii să muncească pentru pensia lor! Noi avem pensii din fonduri SPE-CI-A-LE! DA? SPE-CI-A-LE! Noi nu suntem civili! Ăia să-și facă griji pentru pensie!

Mi-am luat cumpărăturile și am plecat plin de draci. Îmi venea să-l iau pe boul ăla de ceafă și să-l dau temeinic cu țeasta de frigiderul ala cu sucuri de care stătea rezemat.

Armata română nu face doi bani. Cu excepția a 3 batalioane care participă în diferite teatre de operațiuni (și nici acolo nu sunt în linia întâi – greul îl duc alții) restul armatei române este o adunătură de oameni care nu fac decât să cheltuie bani pe chestii depășite, făcând lucruri depășite. Ah, și schimbă terenuri cu Gigi Becali, în defavoarea statului, evident. Ferească Dumnezeu de vreun conflict. Armata română este incapabilă să răspundă adecvat, atât timp cât folosește tehnică din anii 70 și reforma armatei este zero. E vai steaua ei.

Și fondurile alea SPE-CI-A-LE nu cresc în copac. Vin din impozitul pe care îl plătește prostul de Grigore și alti 6 milioane ca el. DA?

BOULE.