”To do a common thing, uncommonly well, brings success.” (Henry John Heinz)
Nu trebuie să iei neapărat premiul Nobel pentru cine știe ce teorie revoluționară sau nu trebuie să fii neapărat primul într-un domeniu ca să ai succes. Poți să ai succes și dacă faci ceva ce mai fac și alti 100 de milioane de oameni. Diferența constă în excelență și expunere.
Azi vă prezint un basist. Victor Wooten. Probabil că n-ați auzit de el dar eu cred că video-ul de mai jos o să vă convingă din primele 30 de secunde.
Trebuie să vă spun câteva cuvinte despre tehnica pe care o folosește în clip. Când ciupești una din corzile instrumentului, aceasta vibrează și se aude sunetul. Dacă ții un deget fix la jumătatea corzii, abia atingând-o, și cu mâna cealaltă ciupești coarda, frecvența principală a corzii este oprită și coarda vibrează ”pe jumătăți”. Sunetul care se aude se numește flajeolet, are frecvența dublă și are un timbru specific – nu mai seamană cu sunetul inițial. Dacă atingi coarda la o treime din lungimea ei, vibrează pe treimea respectivă, modificând frecvența sunetului. ș.a.m.d. Toretic poți cânta o melodie întreagă folosind doar flajeolete, atingând coarda în diferite puncte și ciupind-o.
O schemă a întregii tehnici puteți vedea în imaginea de mai jos:
Este extrem de dificil și necesită extrem de multă finețe dar trebuie făcut repede și sigur.
Victor Wooten cântă ”Amazing Grace” folosind doar flajeolete, și adaugă simultan și linia de bas a melodiei. La minutul 1:01 dă definiția cuvântului ”groove”. Nu trebuie să știi ce înseamnă, o să simți. Îți vine dai din cap pe ritmul ăla și simți că ți se ridică părul pe ceafă. 🙂 Reacția sălii este edificatoare.
Încă un lucru și am terminat: clipul este live și a fost înregistrat la Bass Day – o manifestare dedicată instrumentului. Trei sferturi din cei din sală sunt basiști. Unii dintre ei FOARTE buni. Și Victor Wooten le demonstrează cum se cântă la chitară bas.
”Do a common thing, uncommonly well.” Incredibil cât de bine se aplică un dicton spus acum mai bine de 100 de ani.
